Tot marţi, 27 august. Ne-a prins seara la Bruges şi-am fost nevoiţi să gonim două ore ca să ajungem, şi aşa cu întârziere, la Pensiunea "Aux anges" din orăşelul Arbre. Proprietarul, Monsieur Phillipe, e amabil şi afabil, ne întâmpină cu căldură şi cu o franceză rară, literară, inteligibilă. Ba ne şi rezolvă o masă la Pensiunea "7 Meuses" din vârful dealului învecinat. Ajungem acolo pe nişte serpentine înguste chiar la lăsarea nopţii.
Boulletes de porc şi o privelişte minunată asupra orăşelului de la poale, plus un Shiraz de zile mari. Se văd mii de luminiţe, trenuri care vin şi pleacă, giratorii scăldate în lumina electrică. Una dintre cele mai frumoase zile ale excursiei. Ajungem înapoi la pensiune aproape de miezul nopţii.
Miercuri, 28 august. Pensiunea are terasă cu zorele şi un bazin cu peşti enormi. După micul dejun, proprietarul ne spune povestea casei. E modest şi plăcut, relaţionăm uşor cu el. Cu el şi cu căţelul casei, Poupette, care se dă pe spate de dragul nostru. Casa are o poveste fabuloasă, ilustrată cu diverse fotografii. La rându-ne, îi arătăm gazdei fotografii cu Vila Dobruşa şi Crama Avincis şi îi dăruim un rosé elaborat de oenologul alsacian Ghislain Moritz. Aflăm că, fiind cardiac, Philippe are voie să bea fix trei sticle pe săptămână. Ne despărţim când am devenit deja prieteni iar el ne face cu mâna în timp ce părăsim parcarea pensiunii. Noua noastră destinaţie: Alsacia.